29 Noiembrie 2009 (Informatia Zilei)
Vekony Sandor, un militar pasionat de dansul de societate
Sandor este profesorul de dans al scolii satmarene Loga Dance School, de peste 2 ani, si declara ca e mai fericit ca niciodata. Nascut la data de 25 aprilie 1965, militarul mult indragit de dansatorii satmareni are in urma multi ani de cariera si o poveste de viata fascinanta.
Istoria lui incepe in Debrecen, orasul sau natal. In momentul de fata se dedica din plin iubirii vietii lui, dansului de societate, si se declara implinit sufleteste instruind tinerii din Satu Mare. Studiile primare si liceale le-a efectuat la Debrecen, de unde a plecat la Kiev. Acolo, timp de 5 ani, a urmat cursurile Universitatii Tehnice, in cadrul careia functiona facultatea de Armata, unde s-a specializat pe electrotehnica-mecanica. In timpul scolii, Sandor a descoperit dansul dintr-o pura intamplare. S-a intamplat ca intr-o buna zi, plimbandu-se pe strazile Kiev-ului, sa auda muzica dintr-un local. De curiozitate a intrat si, spre surprinderea lui, acolo se desfasura un concurs de dans. La inceput, ca spectator, apoi, dupa cateva zile, participa deja activ, ca dansator. Mai multe relateaza chiar el, in interviul acordat in exclusivitate pentru Informatia Zilei.
- Sandor, povestiti-ne despre inceputurile carierei.
Eram la Kiev, urmam cursurile Facultatii de Armata, cand am descoperit farmecul dansului. Aveam 21 de ani. Fiind tanar, imi placea sa ies in oras, sa petrec. Ma plimbam intr-o seara pe strazile capitalei Ucrainei. Auzeam la un moment dat niste sunete care-mi suradeau. Veneau dintr-un local unde tocmai se desfasura o competitie de dans. Imi placea muzica si, nestiind ce se petrecea inauntru, am intrat. Mi-a placut foarte mult ce vedeam: muzica buna si dans. In ziua urmatoare, seara, am iesit intr-un club unde i-am intalnit pe concurentii din seara anterioara si pe profesorul lor. Am intrat in vorba cu instructorul si, discutand despre dans, acesta m-a incurajat sa incerc so spunea niciodata nu e tarziu pentru a dansa. Nu am stat mult pe ganduri si am luat decizia de a incerca, neavand nimic de pierdut.
- Ati intampinat dificultati la debut?
Singura asa-zisa dificultate a fost chiar la inscriere. Cursurile incepusera deja de 3 luni si, foarte greu, m-au acceptat la modulul respectiv, pentru ca aveam mult de recuperat, dar pe considerentul ca “niciodata nu e prea tarziu sa incepi”, profesorul mi-a dat o sansa. Spre surprinderea mea, si a mea, am recuperat totul in doar 2 saptamani. Adevarul e ca m-am straduit sa reusesc sa ajung la nivelul lor si pe cine apucam, trageam de maneca sa-mi arate cativa pasi.
- Cine v-a fost prima partenera?
Primii doi ani din cariera mea de dansator i-am petrecut chiar la Kiev, deoarece mai aveam 2 ani de scoala. Prima mea partenera a fost Jelena, o ucraineanca de care m-am si indragostit. Sentimentul a fost reciproc, iar acum ea este iubirea vietii mele si mama celor doi copii ai nostri, Sandor – in varsta de 21 de ani, si Viktor – in varsta de 20 de ani. Am dansat impreuna o perioada si am participat chiar si la concursuri. Dupa un timp insa, ea s-a lasat de dans, fiind mai scunda – fapt pentru care nu a fost acceptata in competitii mai mari.
- Fiind din tari diferite, cum a supravietuit relatia voastra?
Orice om leaga compromisuri. Am facut-o si noi. Dupa absolvirea facultatii, m-am mutat acasa si am luat-o si pe Jelena cu mine. In scrut timp, Armata m-a trimis in delegatie permanenta la Nyiregyhaza, asa ca ne-am mutat acolo.
- Cum ati reusit sa va impartiti intre dans si armata?
In timpul armatei dansam la concursuri, si acum 17 ani am inceput sa predau dans de societate. Cele doua mergeau in paralel o vreme, pana acum 13 ani. Atunci amd ecis sa parasesc Armata si sa ma dedic in totalitate dansului. Intre timp, in 1996, m-am inscris la Scoala Populara de Arte din Nyiregyhaza, pe care am absolvit-o in 2000.
- Cand si unde ati predat prima data?
Am inceput ca instructor de dans la Nyiregyhaza, la grupul de dans Ritmo, pe care chiar eu l-am infiintat. In 1996, cand am inceput sa urmez cursurile de dans, am infiintat grupul de dans Fanat-X, alaturi de partenera mea, Marjan Klara. Acesta a fost unul dintre cele mai reusite proiecte din care am facut parte. Cu acest grup, am participat la numeroase competitii, in diferite categorii, iar ca si club de dans oficial, am ajuns pe locul III la nivel national. Aveam multe perechi foarte bune, cu rezultate excelente.
- Mai exista clubul fondat la Nyiregyhaza?
Desigur. Fiind un club de succes, nu il puteam desfiinta. Insa acum eu nu ma mai ocup, doar Klara. Nu as putea da randament mexim acolo, si aici, la Loga Dance School. La Nyiregyhaza, mai predau la o singura grupa de dans. In rest, 4 zile pe saptamana, cate 4-6 ore zilnic, la Loga Dance School.
- Cum ati ajuns sa predati la Satu Mare?
Lorant, colegul meu, se afla in vizita la Nyiregyhaza, la un alt profesor de dans, pe care il stiam si eu foarte bine. El isi cauta instructor pentru scoala pe care urma sa o deschida la Satu Mare, iar persoana respectiva m-a recomandat. Am discutat cu Lorant si am decis sa-I accept oferta. Acest lucru s-a intamplat mai bine de dor ani, iar din septembrie 2007, sunt profesor la
Loga Dance School.
- Sunt necesare multe compromisuri pentru a face naveta?
Cum spuneam mai devreme, pentru a face un lucru bine, trebuie sa dai randament maxim, iar pentru a face acest lucru, nu te poti ocupa in paralel de mai multe lucruri. Eu am ales sa predau la Satu Mare, acceptand astfel un compromis pe care nu il regret, sa renunt la celelalte activitati care imi luau timo.
- Va pare rau de ce ati lasat in urma, va place de noi?
Evident ca-mi place. Sunt foarte multumit, pot sa spun chiar implinit. Ador sa predau aici pentru ca, in primul rand, e alta tara, alt oras, alti oameni. Mi se pare ca satmarenii, ma refer acum la elevii mei, sunt foarte receptivi, deschisi si sociabili. Radem si glumim la ore, dar si invata. Imi place ce ne-am apropiat, ei de mine si eu de ei, foarte mult, intr-un timp atat de scurt. Ceea ce ma bucura in mod special este ca atunci cand ma plimb pe strazile orasului si ma intalnesc cu fosti elevi, ei ma saluta, schimbam cateva vorbe. Ma bucur enorm ca am ramas cu totii intr-o relatie buna.
- Cum ii vedeti pe “elevi” din punct de vedere al talentului?
Cum spuneam, imi plac mult satmarenii si sincer va spun ca foarte multi au talent deosebit. Chiar am remarcat cateva talente, care sunt sigur ca vor ajunge mari dansatori in timp. Am format de anul acesta prima grupa pentru categoria concurs. Cu acestia ne vom antrena pntru competitiile din viitor, sper cat mai apropiat.
- Cum se descurca incepatorii?
Foarte bine. Se descurca bine cu totii, rar se intampla sa ramana cineva in urma, dar pana la sfarsitul modului (care dureaza 3 luni), la gala de absolvire, toti vor sti sa danseze in fiecare stil. Chiar si printre incepatori am descoperit cateva talente deosebite, care in doar cateva luni, s-ar putea alatura grupei de concurs. Idea e sa fie optimisti si sa nu renunte.
- Spuneati ca pregatiti prima grupa de concurs pentru competitii. Dumneavoastra nu mai participati?
De cand nu am partenera, am abandonat concursurile, cel putin ringul de dans. Insa aproape in fiecare weekend sunt invitat sa jurizez la cate o competitie din Ungaria.
- Daca ati gasi o partenera potrivita, ati reintra in concursuri?
Mai mult ca sigur. Insa, e greu sa-ti gasesti partenera ideala. La fel ca intr-o relatie, trebuie sa ne intelegem din multe puncte de vedere, sa ne potrivim si din punct de vedere fizic, de exemplu sa avem inaltimi corespunzatoare. Inca nu m-am gandit concret sa-mi caut vreo partenera, dar daca voi simti ca am gasit-o, s-ar putea sa reiau participarea la competitii.
- Ce sfaturi aveti celor care inca nu au incercat dansul de societate?
Il recomand cu tot sufletul. E un lucru minunat. Primul motiv este sanatatea. Cu totii stim foarte bine ca orice om trebuie sa practice miscarea pentru a-si mentine organismul in forma. Un motiv secundar ar fi ca ofera o tinuta excelenta a coloanei vertebrale si, desgiru, un alt motic bine intemeiat este faptul ca intr-o societate moderna, in care si noi traim, e frumos si da bine ca orice om sa stie sa danseze. Veti vedea ca la o nunta, chiar la orice petrecere, faptul ca stiti sa dansati, va da bine in fata celorlalti. E mult mai usor sa socializati, sa intrati in discutie cu oricine, fara jena, astfel incat dansul dezvolta relatia cu ceilalti.
- E recomandat dansul doar pentru o anumita categorie de varsta sau credeti ca nu sunt limite?
Bineinteles ca nu, cum spunea primul meu profesor, “niciodata nu e prea tarziu sa incepi”. Eu il recomand cu draga inima pentru copii, pentru ca sportul intareste organismul si imunitatea, pentru tineri il recomand pentru ca ofera o tinuta eleganta, dreapta, sanatoasa si frumoasa, iar pentru adulti, il recomand si mai mult, pentru ca este un remediu 100% natural si sanatos de a scapa de stresul de toate zilele si de a pasi intr-o total alta lume, mult mai relaxanta.

